ARADUL - CAPITALĂ POLITICĂ  A MARII UNIRI DE LA 1 DECEMBRIE 1918



ARADUL - CAPITALĂ POLITICĂ A MARII UNIRI DE LA 1 DECEMBRIE 1918

LOCALE  |  CULTURĂ  |    Vineri, 01 Decembrie, 2023  postat de: Alex Roca  comentarii


I . SCURTĂ INTRODUCERE IN CRONOLOGIA UNIRII CELEI MARI.
Transilvania și odată cu ea România întreagă , laolaltă cu părțile de Pământ străbun înstrăinate în tristul an 1940 : Basarabia Bucovina, Ținutul Herta și Cadrilater se îmbracă , în acest răstimp , în straie de mare praznic .
De ce? Cu toții, Românii oriunde s-ar afla doresc să omagieze 105 ani de la înfăptuirea Marii Uniri și deci a României Mari.
După ce la 27martie/9 aprilie la Chișinău , în cadrul Sfatului Țării s-a hotărât Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, România , după ce la 15/ 28 noiembrie 1918, la Cernăuți , Congresul General al Bucovinei a hotărât Unirea pentru veșnicie a Bucovinei cu România, Patria Mamă , a urmat precum într-o succesiune temporală stabilită de Cel Prea Înalt din Ceruri , ca la două zile după frații bucovineni , în Duminica cea Sfântă de 18 noiembrie / 1 Decembrie 1918 ,la Alba Iulia ,Marea Adunare Națională a celor 1228 de delegați aleși în mod democratic, plebiscitar și reprezentativ și a celor peste 100.000 de Români veniți de pe întregul Pământ transilvan să aprobe, unanim , Rezoluțiunea istorică prin care se decreta( hotăra ) Unirea Transilvaniei, a Banatului, a Crișanei , Sătmarului și a Maramureșului cu România-Mamă
Se înfăptuise astfel , într-un răstimp de 8 ljni de zile , din primăvară și până în toamna anului 1918 , prin voința națiunii Române , cel mai secular vis ,,De-al cărui dor neîmplinit/ Ne-au răposat și Moșii și Părinții,,- UNIREA TUTUROR ROMÂNILOR într-un singur stat romănesc neatărnat ( independent) și suveran.
Rămasă UNIREA ca un ideal testament de la cel dintâi unificator MIHAI VITEAZUL care a unit pentru întâia dată în istoria noastră Tara Românească (Valahia ) cu Transilvania și Moldova între anii 1599 - 1600 , desi dușmani barbari ,trimișii vanitosului general imperial austriac George Basta l-au ucis pe Câmpia Turzii in 9/19 august 1601 , Unirea a devenit de îndată după moartea Neînfricatutului Mihai chemarea vremii , precum un un sfănt lăsamant istoric pentru strălucita generație de bravi intelectuali ai Revoluției de la 1848 precum Nicolae Bălcescu, Fratii Brătianu, C.A Rosetti, Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Bolintineanu și Simion Bărnuțiu, Avram Iancu, George Barițiu Axente Sever , Alexandru Papiu Ilarian , Eftimie Murgu și muuuulți , mulți alții.
Le-a rezervat Pronia Cerească acestora fericirea de a împlini visul Unirii fie și în parte sub forma României Mici ,stat format în urma Unirii de la 24 ianuarie a Țării Românești ( Valahia ) cu Moldova , prin dubla alegere a colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn sau principe al amândurora. Această faimoasă generație patruzecioptistă , fie și în mică parte își va împleti destinul ei cu un alt eveniment istoric precum cel al obținerii , în anul 1877 -1878 , cu prețul unor mari jertfe românești , a neatărnării ( independenței ) de stat a României .
Pe deasupra acestor trei mari evenimente care au brăzdat istoria modernă a Românilor : 1848, 1859 ,1877 -1878 se auzeau, ca un ,,memento mori,, atât de către politicieni , căt mai ales de către învățători , preoți și capii familiilor românești strigătul-chemare al celor 40.
000 de Români prezenți în impozanta Adunare Populară de pe Câmpia Libertății din Blaj din 3/ 15 - 5/ 17 mai 1848
, strigăt - chemare redată prin cuvintele devenite , de atunci , timp de 70 de ani, pănă la 1918 vis și dor și faptă de zi cu zi: ,, NOI VREM SĂ NE UNIM CU ȚARA ! ,, Da ,,Noi vrem să ne unim cu Țara,, adică cu Moldova și Țara Românească au strigat la 1848 Românii transilvăneni ,refuzând să se unească cu Ungaria așa precum dorea și a hotărât Kossuth Lajos si guvernul său și Dieta de la Cluj . În calitatea sa de conducător al Ungariei și al armatelor ungurești , la ordinul lui , acestea au intrst in Transilvania spre a o cuceri si apoi a o uni cu Ungaria cu de-a sila , prin forță și abuz și moarte și gloanțe și teroare , și spânzurători și mutilări corporale barbare, și prin incendieri de case și sate și biserici ! Ororile acelor ani 1848-1849 precum si cele de pănă la anul dezrobitor 1918 i-au îndârjit pe Românii din Transilvania laolaltă cu cei din România liberă să lupte, zi de zi pentru ruperea cătușelor înrobitoare aruncate asupra lor în toți anii de dominație maghiară .
Și când nici nu se așteptau mai marii și puternicii imperiali austro-ungari , ceasul dispariției lor de pe scena istoriei lumii a sosit în 1918 în toamna dezrobirilor națiunilor stăpânite pe nedrept de ei : unguri și austrieci .Înfrânți la finele Primului Război Mondial , precum și aliatele lor Germania, Turcia și Bulgaria, cu puteri slăbite, precum niște schilozi care încearcă eforturi supraomenești spre a rezista iminentului proces de disoluție și în final de moarte ca stat bicefal ( cu doua capete, unul la Viena și altul la Budapesta) Ungaria dualistă dispare iar Transilvania descătușandu-se , își decide ,de sine stătătoare destinul potrivit chemării lansate la Blaj, în mai 1848. Și , astfel la 1 Decembrie ,Generația Unirii celei Mari ,sub binecuvântarea dumnezeească , împlinește idealul pașoptist unionist astfel încât la ALBA IULIA se aude și vibrează Blajul cu chemarea lui sfântă ,,NOI VREM SĂ NE UNIM CU ȚARA ! ,,
II . CUM EXPLICĂM ROLUL ISTORIC AL ARADULUI DE CAPITALĂ POLITICĂ A TRANSILVANIEI ÎN LUPTA EI PENTRU UNIRE CU ȚARA- MAMĂ ?
În amplul și complexul proces al luptei pentru dezrobirea Transilvaniei de sub stăpânirea Austriacă ( de la 1688 ) și a Austro -Ungariei ( de la 1867 )și apoi într-al luptei pentru unirea Transilvaniei dezrobită cu Țara ei Mamă - România , un rol deosebit , covârșitor, îndrăznim a spune , l-a avut ARADUL . Istoricii arădeni care s-au ocupat din aproape de acest subiect precum au fost Pr.dr.Gheorghe Ciuhandu , Prof.emerit Eduard I . Găvănescu , Prof.emerit univ.dr.Vasile Popeangă , Prof.dr.Nicolae Rosuț și Prof.dr .Alexandru Roz au concluzionat în studii și volume și teze de doctorat ( Nicolae Rosuț ) că Aradul a avut un rol fundamental în lupta de emancipare și de Unire a Transilvaniei , ridicându-se la statutul de ,,CETATE A MARII UNIRI,, ( Al.Roz ) , sau ,,centru al luptei de emancipare națională,,( V.Popeangă ) . Istoricii clujeni precum Silviu Dragomir și Ștefan Pascu au recunoscut și ei acreditănd , în plan istoriografic , rolul de capitală politică asumat și împlinit cu demnitate și cutezanță de Arad și elita lui politică , culturală și pedagogică .
O întrebare, cât se poate de legitimă și de firească din partea oricărui Român, dar nu numai, este : Cum de a ajuns Aradul să împlinească un asemenea statut politic? Care sunt factorii care l-au propulsat spre un asemenea rol? Prin urmare , încercând să dăm răspunsurile cuvenite la aceste întrebări, pe deplin justificate , nu facem altceva decât să intrăm în sfera unor explicații de tip cauzal .
În viziunea noastră un asemenea rol istoric Aradului i-a fost intuit, profețit de nimeni altul decât de marele cărturar pedagog,și preot DIMITRIE TICHINDEAL . Acest prim director al vestitei PREPARANDII înființată în anul 1812 a publicat un celebru volum de FABULE în anul 1814. Atât de entuziasmat și de împlinit a fost el de înființarea la Arad a acestei Mărite Școli Pedagogice Romănești încât a legat de urmările ei benefice însăși binele și fericirea Nației. În consecință , Tichindeal nu a putut să nu lanseze Românilor săi un Apel vibrant în sens iluminist ,potrivit epocii , spre a-și da copiii la această școală, la educație ., legând de educația și luminarea minții lor , înseși binele lor., Unirea și fericirea lor .Să-l ascultăm pe marele iubitor de școală, cultură și educație care a fost Țichindeal ,rostindu-se : ,,Mintea ! Mărită Nație daco-romănească din Banat, din Ardeal , din Ungaria , din Moldova și Țara Românească, mintea ! Și când te vei lumina cu faptele cele bune ale strămoșilor Tăi , te vei Uni ,și altă nație, pre Pământ înaintea ta nu va fi ! ,, Cu alte cuvinte ,putem înțelege că Țichindeal a conferit , fățiș, publicistic , încă de la 1814 Preparandiei din Arad , prin învățătorii pregătiți de ea ,ca tot atâția apostoli ai evangheliei luminii libertății și dezrobirii Românilor , un rol fundamental în UNIREA care, cu certitudine va veni .El nu relativizează procesul de unire; nu se îndoiește nici o clipă; nu spune ,,că poate te vei uni ,,.El are credința fermă, certitudinea că ,,natia daco - romanească își va lumina mintea prin școală , prin educație si astfel ea SE VA UNI ! Reținem , sentimentul tonifiant , de optimism istoric în viitorul Nației daco-romăne pe care l-a predicat Dascălul și preotul Dimitrie Țichindeal . Peste 104 ani , UNIREA pe care o intuise Țichindeal se va împlini întocmai . Aidoma unui profet biblic el îi proorocise Aradului încă de la 1814 o contribuție uriașă la înfăptuirea Unirii care se va împlini în anul de grație 1918 .
Țichindeal , sub puterea unei viziuni surprinzătoare, proprie unor spirite profetice a trasat , putem spune , Aradului prin ȘCOALA LUI PEDAGOGICĂ ,singura la vremea acea la nivel romănesc , un statut unic și anume acela de ORAȘ AL MARII UNIRI .În concluzie, putem afirma că rădăcinile adănci care vor lucra, în timp , mai bine de un secol la ,,alimentarea ,, cu energia istorica necesară Aradului și la lansarea lui pe orbita luptei de emancipare națională și unire la statutul de oraș cu rol de Cetate a Unirii se regăsesc în lucrarea a doua instituții școlare fundamentale care au creat elitele Pedagogice și spiritual-religioase ortodoxe. Aceste ÎNALTE ȘCOLI înființate la Arad au fost PREPARANDIA ( 1812 ) și ȘCOALA CLERICALĂ( 1822) care va deveni Seminarul.Trologic Greco -Ortodox Român și mai apoi Institutul Teologic Ortodox Român. Aceste instituții școlare prin învățătorii și preoții formați în ambianța lor au jucat un rol substanțial în procesul de trezire și afirmare a conștiinței naționale romănești în aceste părți extrem vestice .Prin învățătorii și preoții acestor instituții, ,,clădiți,, în spirit național romănesc nu s-a lăsat niciodată a se stinge uleiul din candelele sufletelor românești, ; în ele turnatu-s-a cu migală, răbdare și har pedagogic valorile naționale precum dragostea și iubirea statornică față de Limba Română, față de Credința noastră străbună ,față de portul nostru popular , față de melosul nostru , față de datini și tradiții .Deopotrivă , prin aceste lumini mereu treze care au fost învățătorii și preoții satelor, comunelor, târgurilor și orașelor s-a întreținut și cultivat memoria noastră istorică , respectiv conștiința unității de neam și de limbă , deopotrivă idealul dezrobire și de unire politică într-unul și același stat al tuturor Românilor. Opera pe care au săvărșit-o sutele și sutele de dascăli și preoți de la Arad și mai apoi de la Caransebeș Biserica Alba , Sibiu, Deva, Oradea etc. a stat și stă ca o temelie granitică la ctitorirea unității românești.
Mărturisim cu deplină satisfacție că truda și ostenelile Înaltelor Școli Pedagogică și Teologică din Arad s-au înfrățit admirabil cu ale vestitelor ȘCOLI ale BLAJULUI, ale BEIUȘULUI mai târziu din Gherla și Lugoj în asa fel încât rezultanta activităților lor a fost fortificarea națiunii romăne în lupta ei pentru emancipare , dezrobire și întregire național-statală . Se știe prea bine și se recunoaște în plan istoriografic ca ȘCOALA și BISERICA ROMÂNĂ de ambele ei confesiuni au îndeplinit o misiune esențială în destinul națiunii romăne ,respectiv în realizarea MARII UNIRI!
III . SISTEMUL DE INSTITUTII ARĂDENE ROMÂNEȘTI -VECTORI ALE PROPULSĂRII ARADULUI CA CENTRU POLITIC ÎN LUPTA PENTRU UNIRE .
Un factor capital care a implinit , incontestabil, funcția de vector esențial întru coagularea și fortificarea forțelor națiunii romăne , vector care a imprimat un netăgăduit activism cultural, pedagogic, economic gazetăresc și nu in ultimul rând politic a fost SISTEMUL DE INSTITUȚII ARADENE , afirmate, cu deosebire, începând cu a doua jumătate a sec.al XIXea. Între instituțiile arădene din acest răstimp istoric amintim : ASOCIAȚIUNEA NAȚIONALĂ ARĂDEANĂ ( 1862-1863) care a devenit în prelungirea Preparandiei și a Institutului Teologic una din forțele care a coagulat și dinamizat energia intelectuală arădeană și nu nu numai pe temele prioritare ale unui vădit activism cultural, pedagogic, istoriografic și lingvistic-filologic. Acestei asociații îi atașăm încă două precum REUNIUNEA ÎNVĂȚĂTORILOR ROMÂNI ORTODICȘI DIN ARAD Î( 1870) , respectiv REUNIUNEA FEMEILOR ORTODOXE ROMĂNE DIN ARAD ( 1884). În spațiul acestor instituții s-au afirmat conștiințe românești active precum : George Popa de Teiuș cel dintâi comite ( prefect ) român al Araful, Ioan Popovici, Atanasie Șandor, Alexandru Gavra, Petre Pipoș, Teodor Ceontea, Ioan Petranu , Hermina Popovici Desseanu , Letiția Oncu , Sofia Beleș .
Nu putem uita în acest spațiu
tematic fie și pomenirea PRIMULUI PARTID ROMÂNESC DIN TRANSILVANIA PAARTIDA NAȚIONALĂ ARĂDEANĂ . Această formațiune politică a devenit o veritabilă școală de educație politică, de modelare și afirmare a unor caractere naționaliste veritabile precum.George Popa de Teiuș Mircea Vasile Stănescu, Ioan Popovici Desseanu, Miron Românul , Mihai Veliciu ș.m.a
După înființarea Partidului Național Român în anul 1881membrii partidei politice arădene devin membri cu o prezență activă în cadrul acestuia .
Unul din tronsoanele instituționale extrem de viguroase și care a stat la baza ascensiunii Aradului ca centru politic a fost PRESA ROMÂNEASCĂ ARĂDEANĂ. Ea a fost reprezentată de patru gazete care s-au impus ca veritabili ,,plămâni de respirație națională,, precum au fost: ,,BISERICA ȘI ȘCOALA,,( 1877 ) , ,,TRIBUNA POPORULUI ( 1897) și care din anul 1904 devine,, TRIBUNA ,, ; nu în ultimul rând ziarul, ROMÂNUL,, ( 1911 ). Slujite , aceste gazete de talente incontestabile , afirmate în domeniul gazetăriei și nu numai precum au fost : Roman Ciorogariu, Vasile Mangra, Constantin Gurban , Ioan Russu Șirianu , Octavian Goga Ilarie Chendi , Vasile Goldiș ș.m.a., aceste ,,foi,, au devenit presa cea mai așteptată cu vădit interes , fiind citită de Românii din întreaga Transilvanie.În paginile lor Românii puteau citi articole care dezbăteau problemele la zi ale luptei naționale la care își aduceau contribuția și mari scriitori din Regatul României. Așadar, datorită prestigiului redactorilor arădeni în presa arădeană vedem prezente semnăturile lui Nicolae Iorga, A.D.Xenopol , Alexandru Brătescu Voinești, Ion Luca Caragiale . Cercetarea istorică a pus în evidență contribuția presei arădene din a doua jumătate a sec.al XIX lea și primele două decenii din cel următor la activizarea conștiinței naționale romănești și la intensificarea luptei pentru emancipare națională. Deopotrivă , sistemul instituțional.arădean mai sus prezentat a contribuit ,decisiv, la dezvoltarea legăturilor cu România liberă astfel, încât, la un moment dat scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea a spus , cu îndreptățit temei : ,,Când noi NOI venim de la NOI la VOI , spunem că venim ca de la NOI la NOI .Iar când VOI veniți de la VOI la NOI , spuneți că veniți ca de la VOI la VOI ! ,,
BANCA ROMÂNEASCĂ,, VICTORIA,, DIN ARAD , înființată în 1887 , a doua după,,Albina ,,din Sibiu ,a jucat un rol decisiv în consolidarea capitalului financiar romănesc din zonă . Condusă de mari spirite nationaliste precum dr.avocat Nicolae Oncu , pr.prof.Roman . R.Ciorogariu , Sava Raicu acest institut bancar a stimulat fortificarea puterii economice românești prin acordarea de credite în condiții avantajoase, stimulând deopotrivă nevoile unor instituții gazetărești , culturale si pedagogice - școlare . Țărănimea Română a fost ajutată în investiții privind cumpărarea de suprafețe de pământ .
TIPOGRAFIA ,,DIECEZANA,,( 1879 șiTIPOGRAFIA ,,CONCORDIA,, ( 1911 ) au reprezentat , de asemenea , instituții unde au văzut lumina tiparului presa românească amintită , precum.si o mulțime de volume, broșuri care dincolo de dezvoltarea preocupărilor pentru lectură , deopotrivă zideau și atașamentul față de Limba Română și de cunoașterea și prețuirea valorilor literare ale întregului Pământ Românesc .
ȘCOALA CIVILĂ DE FETE creată în 1890 de Reuniunea femeilor ortodoxe Romăne din Arad a reprezentat o instituție cu rol defensiv în fața procesului de maghiarizare tot mai intrns desfășurat , mai ales după anul 1907. Astfel , fetele românce aveau unde să învețe în limba maicii lor , Limba Română diferite profesii și conduite de tip casnic , fără a fi nevoite să cadă pradă maghiarizării din cadrul școlilor similare maghiare. Această școală va cunoaște o dezvoltare mai întensă odată cu construirea Palatului Școlii civile de fete ( sau a Școlii eparhială cum se va numi )., clădire ridicată în 1913 și cu contribuția marelui mecena basarabean VASILE STROESCU ( a acordat 100.000.coroane ,sumă mare pentru acea vreme ). Această clădire se află și astăzi, pe str.Eminescu 37 . Profesorii .Petre Pipoș ,Teodor Ceontea, Ioan Stanciu și-au legat viața lor de educația în spirit național romănesc a tinerelor eleve din acest așezământ școlar.
Un moment
de mare semnificație spre translatarea Aradului la statutul de centru politic al luptei naționale a Românilor transilvăneni l-a reprezentat MUTAREA în anul 1908 a SEDIULUI.PARTIDULUI NAȚIONAL ROMÂN DIN TRANSILVANIA de la SIBIU la ARAD
Cu alte cuvinte , putem spune că din anul 1908 , de facto și de jure ARADUL ESTE CAPITALA POLITICĂ A MIȘCĂRII NAȚIONALE DIN TRANSILVANIA , din moment ce sediul P.N.R. se află în Arad. Acest eveniment reprezenta expresia unei înalte aprecieri acordată întregii activități politice ,culturale, pedagogice , spiritual - religioase , economice gazetăresti arădene. Se aprecia și faptul că în Arad există o puternică falangă de personalități.politice și culturale de mare prestigiu și care se bucurau de o.mare prețuire și simpatie în rândurile poporului. Între aceștia se numărau : celebrul avocat memorandist Mihai Veliciu ,dr.Ștefan Cicio Pop , Vasile Goldiș , dr.Ioan Suciu ,Aurel Suciu , Ioan Russu Șirianu . Vasile Goldiș era recunoscut ca fiind unul dintre cei mai talentați oratori , gazetari și doctrinari ai partidului .Nu în ultimul rând era recunoscută prin mutarea sediului P.N.R la Arad conduita și nivelul ridicat de conștiință activistă al arădenilor din lumea satelor și târgurilor
Țărănimea arădeană era binecunoscuta pentru ținuta ei de solidaritate și sprijin în alegerile de deputați romăni în parlalamentul de la Budapesta. Alegerile de deputați romăni pentru Dieta ungară au probat la nivelul satelor românești, îndeosebi după 1905 o arzândă conștiință românească de atașament față de proiectele deputaților romăni vizând dezrobirea și libertatea socială si națională .Presa vremii anilor 1905-1918 prezintă scene emoționante în care deputații romăni cercuali erau primiți cu o afecțiune și atașament impresionante în Ineu, Sebiș , în Gurahonț , la Lipova sau Șiria sau Pecica sau Nădlac și Chisineu Criș , Femele mai vârstnice de pe Valea Crișului Alb în preajma alegerilor țineau post negru și mergeau pănă acolo cu atitudinile lor încât noaptea dinaintea alegerilor parlamentare se adunau în rugăciune pentru izbanda candidatului lor național.
Această conduită patriotic - națională se datora și muncii tenace și extrem de bine gândită și organizată desfășurată din vremea anilor activității unui brav și demn avocat român arădean precum a fost MIRCEA VASILE STĂNESCU ( 1833 -1888). În cancelaria sa avocațială și-au făcut stagiatura viitorii mari oameni.politici precum au fost Ioan Slavici , Mihai Veliciu și dr.Ioan Suciu - viitorul organizator al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.de la 1 Decembrie 1918.Dr Ioan Suciu avea un vădit cult față de înaintașul său de la care a reținut spiritul organizatoric desăvârșit , disciplina și dăruirea și spiritul de exigență în ceea ce privește respectarea și împlinirea hotărârilor partidului. Mircea Vasile Stănescu avea o.mare prețuire pentru țărani.Adesea el îi apăra in justiție pe țărani fără a le percepe vreo taxă ! Aceeași conduită a promovat-o , adesea și dr.av.Ioan Suciu .
Un rol deosebit din punct de vedere cultural , îndeosebi , l-a avut avocatul IOAN POPOVICI DESSEANU. Membru al Astrei arădene precum erau majoritatea intelectualilor arădeni el a propus în sinodul eparhial arădean din anul1870 înființarea unei Înalte Școli Eparhiale Române cu patru facultăți între care Politehnica, Academie teologjcă - Pedagogia ,Filosofia și Dreptul.Se știe , de asemenea, că
în locuința sa , în anul 1868, vara, s-au întâlnit Mihai Eminescu cu Iosif Vulcan alături de un întreg alai de fruntași Români ai vremii veniți să vizioneze spectacolele de teatru ale trupei de actori Mihail Pascaly din București , unde Eminescu era sufleur .
La temelia acestui trunchi de elite arădene , mai sus enumerată au stat , desigur în opinia noastră , prin virtuțile lor de demnitate, dăruire și cutezanță întru slujirea Natiei daco -romăne DIMITRIE TICHINDEAL ( 1775 ? - 1818 ) jurist MOISE NICOARĂ ( 1784-1861) -martirul cauzei naționale , av. IOAN ARCOȘI ( 1797-1884 ) Prof.dr.IOSIF IORGOVICI (1792-1820 )., Prof.CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA ( 1770 - 1850) ,Prof.IOAN .MIHUȚ ( 1775 -1830 ) Prof.av
ALEXANDRU GAVRA ( 1797 -1884 )
Aradul s-a făcut remarcat printr-o laborioasa trudă jerfelnică probată la nivelul corpului clerical ortodox în fruntea căruia s-au afirmat prin statura lor impozantă ca moralitate și demnitate înalți ierarhi precum GHERASIM RAȚ , PROCOPIE IVAȘCOVICI , MIRON ROMÂNUL, IOAN MEȚIANU, IOAN IOSIF GOLDIȘ si IOAN IGNATIE PAPP . Remarcăm și cu acest prilej dimensiunea de harnic și cutezător ctitor instituțional școlar și ecleziastic pentru cel care a lăsat urme adânci și perene în Arad : P.S.S.Ioan Metianu ( 1875-1899 ) A creat Institutul Pedagogic - Teologic ( 1876 ) , a ctitorit Palatul Seminarului, adică al Institutului Pedagogic-Teologic între 1883-1885 : a înființat Tipografia și Librăria Diecezana.A ctitorit și cele doua clădiri din stânga și dreapta Bisericii Catedrale vechi .Când a plecat la Sibiu ca mitropolit desăvârșește lucrările Impozantei Catedrale din Sibiu, o bijuterie arhitectonica .
religioasă în inima Transilvaniei .
Viata culturală arădeană în cuprinsul căreia idealurile naționale erau într-atât de prezente l-a determinat pe Vasile Goldiș cunoscând-o într-atât de bine să afirme , tot în spirit profetic ,, DINTR-O ASEMENEA CULTURĂ NAȚIONALĂ VA VENI SI LIBERTATEA NATIONALĂ ,, . Și cătă dreptate a putut avea doctrinarul mișcării naționale din Transilvania , Vasile Goldiș, atunci când a făcut o astfel de previziune cu finalitate politică - făurirea României Mari-expresia plenară a Libertății Romănești .
Am încercat să esențializăm factorii instituționali prin a căror activitate, marile personalități amintite au prezidat cu virtuțile lor , cu munca și spiritul lor de jertfă lansarea Aradului la statutul de Capitală politică în lupta pentru dezrobirea ei și întregirea Transilvaniei cu Patria Mamă-România. Osteneala tuturor generațiilor care s-au succedat în scurgerea celor 104 de când în 1814 în fabula ,,Găina și Muierea, din volumul ,,Filosoficesti și politicești prin fabule moralnice învățături ,, Dimitrie Țichindeal a profețit acest statut pentru Arad , ne pune , nouă , celor de azi și urmașilor noștri câteva învățături privind conduita noastră, în raport cu Țara Românească și Neamul Românesc :
1 .) Oricât faci pentru Țară și Neam niciodată să nu ai convingerea că ai făcut îndeajuns !
2.) Să crezi cu toată puterea ființei tale în dreptatea cauzei libertății, neatărnării și întregirii României în hotarele ei vechi antice ( ale Daciei antice)
3. ) Dacă strămoșii noștri au biruit în atâtea momente , precum în cel din anul 1918 , aceasta s-a datorat solidarității dintre Români și credinței lor în Bunul Dumnezeu care , întotdeauna, va fi de partea dreptății și a libertății și nicidecum de partea agresorului și a celui sau celor care înrobesc și schingiuiesc .
4 .) Credeți că nedreptatea nu va fi eternă ; păstrați în voi dorul nestins stins de libertate precum și voința de a lupta pentru ea !
5 .) Am biruit la 1Decembrie 1918 pentru că pe parcursul celor 104 ani , de la chemarea-apel a lui Dimitrie Țichindeal din anul 1814 si.până la în anul 1918 intectualitatea arădeană, elitele arădene au înțeles și-au aplicat în viața lor în raport cu Neamul Românesc ca pe o lege supremă, îndemnul.cărturarului pașoptist ardelean SIMION BĂRNUȚIU: ,, ȚINEȚI TOȚI CU POPORUL DACĂ NU VREȚI SĂ RĂTĂCIȚI!,,.Elitele românești arădene au respectat și au cinstit pe țărani astfel încât aceștia la rândul lor i-au urmat , conferinfu-le forță și încredere fruntașilor că sunt pe drumul cel bun și nicidecum pe drum rătăcitor , pe un drum nedorit de popor, de țărani. Putem spune că Dumnezeu ne-a dăruit astfel de personalități , de patrioți încât răstimpul acestui secol de la 1814 la 1918 încât nu greșim dacă spunem că ele, elitele arădene confirmă prin viața lor dăruită slujirii idealurilor naționale că au fost ,,OAMENI POTRIVIȚI , LA LOCUL POTRIVIT,,și mai adaug eu și LA TIMPUL POTRIVIT .În spațiul cultural, politic arădean a funcționat, putem aprecia, o relație aproape excelentă, relație între fruntași și popor ,astfel încât încrederea și prețuirea unora față de alții s-a păstrat aproape nealterată , drept pentru care credem că acest tip de raport reprezintă cheia menită să lămurească de ce de la Arad a pornit drumul spre Alba Iulia , un drum care a purtat pecetea Voinței și Ocrotirii Celui Prea Înalt. De ce spunem aceasta?! Pentru că tot drumul va împlini în finalul lui , într-o manieră sublimă, aspirația cea mai sfântă a unui neam , anume ca toți fiii lui , risipiți de secole sub stăpâniri nedrepte , străine , să se regăsească în brațele dulcei lor Mame .,, De 1000 de ani v-am așteptat, iubiți frați , să reveniți acasă și sperăm să nu ne mai despărțim niciodată ,, spunea primul ministru Ionel I.C .Brătianu delegației Românilor transilvăneni veniți să aducă regelui Ferdinand Intregitorul Declarația de Unire de la Alba-Iulia .
IV . AFIRMAREA ARADULUI CA ȘI CAPITALĂ POLITICĂ A TRANSILVANIEI , ÎN NOIEMBRIE 1918 . UNIREA TRANSILVANIEI CU PATRIA MAMĂ-ROMĂNIA.
Toamna anului 1918 a adus cu sine, încheierea primei conflagrații mondiale .11 noiembrie a fost ziua în care Germania s-a recunoscut învinsă în fața Antantei , semnând actul de capitulare , după ce rând pe rând ,aliatele ei , Turcia, Bulgaria și Austro-Ungaria procedaseră la fel. Sfârșitul Marelui Război a adus cu sine ,ca o împlinire a unei justiții divine, disoluția , dispariția de pe scena istoriei universale a patru imperii: german , țarist , otoman și austro-ungar.
Ceasul dispariției de pe scena istoriei lumii a imperiilor , ineluctabil , sosise . Dreapta judecată a Proniei divine a dat sentință irevocabilă și astfel , aceste entități statale cu veleități globaliste își găsise , iremediabil, , mormântul pierii ! Precum ctitorii acestor imperii nu au înțeles din dinamica istoriei de dinainte de ei că destinul lor , inerent, va urma destinul lui Napoleon Bonaparte , al lui Carol cel Mare și al Imperiilor Roman , greco-macedonean alexandrin , egiptean , persan etc ., adică al iminentei dispariții ,
așa nu înțeleg nici autorii și promovatorii de azi ai proiectelor de tip globalist ale celor precum sunt Șoroș, Beel Gates, Rockfeller, Rotschild, Klaus Schwab.etc.etc. Păcatul cel mare este că dispariția acestor politici globalizante , care mai devreme sau mai târziu vor fi , cu certitudine realități precum toate imperiile care au dispărut, antrenează , din păcate, cu sine mari tragedii umane: pierderi de vieți, boli, foamete, violențe , teroare ! De judecata , imparțială a Celui Atotputernic și Atotbiruitor nu vor scăpa ei marii potentați financiari ; privească la istoria recentă a celor două conflagrații mondiale ,dacă nu vor sa , ,,cadă ,,în trecutul mai îndepărtat!
Pe fundalul dezagregării imperiului Austro-Ungar în toamna anului 1918 au loc revoluții de eliberare națională ale popoarelor din cuprinsul acestora . În desfășurarea unui astfel de proces au fost, în mod firesc, antrenați și Românii din Transilvania.
Momentele notabile ale acestui dinamic proces revoluționar care a metamorfozat în acord cu principiul autodeterminarii națiunilor înscris și în Declarația wilsoniană întreagă structură geopolitică sud est și central europeană , pentru Românii ardeleni înregistrăm patru momente definitorii . Primul a fost dat de adoptarea Declarației de la Oradea din 12 Oct 1918 echivalentă cu o declarație de independență a Transilvaniei în raport cu Ungaria. Al dolea moment a fost prezentarea acestei Declarații în Parlamentul Ungariei, în 18 octombrie 1918 de către fruntașul politic ardelean Alexandru Vaida Voievod ! Deputații unguri din parlament erau cât pe aproape să-l arunce pe geam.pe oratorul român pentru curajul lui de a prezenta la Budapesta Declarația de independență a Transilvaniei. Al treilea moment l-a reprezentat finalul tratativelor de la Arad din 13-14 noiembrie 1918 când în dimineața de 15 noiembrie , la întrebarea conducătorului delegației maghiare Iaszi Oszkar ,în definitiv voi, Românilor ce doriți, a primit, pe loc, un răspuns categoric, în , limba maghiară din partea fruntașului Dr.av.Iuliu Maniu : ,, TOTALĂ RUPTURĂ,,! Așadar, la Arad , în sala mare , de ședințe a Palatului prefecturii de atunci , astăzi clădire aflată pe Bul. Revoluției nr.81s-a proclamat INDEPENDENȚA TRANSILVANIEI ÎN RAPORT CU UNGARIA !
A doua zi după încheierea tratativelor a avut loc o ședință a liderilor politici ai P.N.R. prezenți la Arad în cadrul căreia s-a hotărât ca națiunea Română urmează să-și decidă unirea ei cu România la Alba-Iulia ,oraș cu puternice reverberații istorice românești , în cadrul unei Mari Adunări Naționale .
La această Adunare urmau să participe delegați alesi în mod democratic și reprezentativ prin vot .S-a fixat data Adunării de la Alba-Iulia , respectiv, Duminică, 18noiembrie stil.v
/1 Decembrie stil.n..Deopotrivă, av.dr.Ioan Suciu a fost nominalizat să se ocupe de organizarea Impozantei Adunări Naționale., apreciindu-se astfel , virtuțile sale de energic și bun organizator politic.
Vasile Goldiș a elaborat toate documentele care au prefațat Alba Iulia ,precum.Declarația de la Oradea , nota ultimativa transmisa în 9 noiembrie guvernului maghiar , respectiv Manifestul către popoarele lumii și Convocarea Adunării Nationale de la Alba -Iulia , a trecut la elaborarea Rezoluțiunii sau a Declarației de la Alba-Iulia . Aceasta urma să fie aprobată de cei 1228 de deputați/ delegați , respectiv de cei peste 100.000de Români ce vor fi prezenți pe Campul lui Horea din vechea Cetate a Albei-Iulii .
Dr.Ștefan Cicio Pop în casa căruia de la începutul lunii noiembrie se stabilise CONSILIUL NAȚIONAL ROMÂN CENTRAL - un veritabil guvern provizorii al Românilortransilvăneni,coordonator și îndrumător al.luptei ,și al carui președinte era el însuși , si-a asumat marile decizii istorice semnate și publicate în ziarul,, Românul,, . Din casa dr.Cicio Pop au pornit deciziile de creare a consiliilor nationale comitetele ( județene ) , orășenești și comunale și care urmau să preia puterea administrativă din ,, mâinile,, vechilor autorități maghiare.Pentru ca procesul acesta să se desfășoare mai liniștit , sub conducerea Comandamentului Gărzilor Nationale Române cu sediul central, tot în Arad s - au înființat gărzi naționale locale ( un fel de forțe militare) care purtau arme ,formate fiind, în principal din soldați morali și de încredere investiți cu misiunea de a apăra liniștea și ordinea în localități
IoanFlueras din loc.Chereluș -Arad împreună cu Ing .
Enea Grapini membri socialiști în Consiliul National Romăn Central obțin din partea guvernului Ungar aprobarea punerii în funcțiune a unor garnituri de trenuri care să poate transporta mulțimile dornice de Români spre a fi prezenți la Alba-Iulia .
În Duminica de 1 Decembrie 1918 , pe o vreme cu zăpadă strălucitoare, sub razele unui Soare și el bucuros să ,,asiste,, la marele praznic național romănesc, de cu dimineață sub cântul prelung al clopotelor Catedralei Întregirii din Alba-Iulia , după oficierea Sfintei liturghii la cele două biserici ortodoxă si greco-catolică , la orele 10 toți cei 1228 de delegați și fruntașii PNR și ai secției romăne a P.S.D. din Ungaria s-au întâlnit în Sala Casinoului militar din Alba-Iulia spre a fi prezentată Rezolutiunea istorică, operă , în cea mai mare parte a lui Vasile Goldiș . Ședința de deschidere a Măritei Adunări Naționale i-a revenit veteranului luptător George Pop de Basești , președintele P.N.R..Datorită vulnerabilităților vârstei,era peste 80 de ani și a emoțiilor care-l stăpăneau , bătrânul nationalist octogenar nu a putut să spună decât un text biblic inspirat din vorbele bătrânului înțelept Simeon : ,, Și acum Doamne slobozește pe robul Tău , căci văzură ochii mei mântuirea Neamului.meu,,.S-a oprit din vorbire plângând de emoție, stârnind în toată adunarea lacrimi și clipe de traire unică . Cel care a condus apoi ședința a fost, în calitatea lui de vicepreședinte, nimeni altul decât arădeanul nostru dr.Ștefan Cicio Pop. Cel care a prezentat Rezolutiunea istorică de la Alba-Iulia a fost Vasile Goldiș.Rostind o emoționantă reprivire în destinul tragic al Neamului Românesc , în stilu - i oratoric caracteristic , a prezentat, apoi, Rezoluțiunea care declară la art.1 Unirea Transilvaniei, a Banatului a Crișanei și a Maramureșului cu România-Mamă .Ea a avut darul să stârnească ropote de aplauze fiind în unanimitate aprobată de cei 1228 de delegați. Textul acestei Hotărâri a fost, apoi prezentat de la mai multe tribune special improvizate pe platoul din Cetate , în fața celor peste 100.000 de Români prezenți. Cântece patriotice, de bucurie îmbrățișări, lacrimi inundau fețele celor prezenți.Dumnezeu a coborât la Alba-Iulia în Ziua de Duminica 1 Decembrie ,sub chipul de plânset și bucurie și cântec și îmbrățișări între frații Români eliberați din cătușele unei robii milenare . Da Dumnezeu a fost în Cetate pentru că știm că el este IUBIRE , LIBERTATE , DEZROBITOR și INTREGITOR .
Asadar, la Alba-Iulia trei arădeni au împlinit și și-au asumat roluri cheie în realizarea Unirii celui mai complex și mai demn proiect politic romănesc din întreaga noastră istoria : UNIREA Transilvaniei cu Patria Mamă , ROMÂNIA. Dr.Ștefan Cicio Pop a deținut funcția de vicepreședinte- al Marii Adunari , prof.Vasile Goldiș a prezentat Rezolutiunea istorică, iar dr.av.Ioan Suciu a fost organizatorul care a asigurat desfășurarea în condiții de ordine și legitimitate întregii Mari Adunări .Toți trei au confirmat că Aradul și-a împlinit măreț și demn misiunea sacră conferită de mersul Istoriei , de Capitală politică a Transilvaniei și de Cetate a Marii Uniri.
Pământul Transilvaniei și al Aradului a fost într-atât de bogat în personalități care au fost asemenea unor, lumini,, căzute, din Cer cu Voia Domnului , desigur , spre a lumina drumul Nației daco-romăne prin tenebrele istoriei , spre a o dezrobi și întregi în spațiul binecuvântat de Cel Atotocrotitor și Atotmilostivul. Suntem convinși că toți martirii Neamului aflați de veacuri și de veacuri în cetele îngerești bineplăcute Lui Dumnezeu , în chip nevăzut , au coborât și ele la Alba-Iulia laolaltă cu Tatăl Ceresc , prăznuind din ,,bucatele,, bucuriei și din lacrimile fericirii care au desenat în fața lor noi Români, descătușați din robie și împliniți prin întregire
Se impune , apreciez eu sa desprindem cel puțin două concluzii finale cu valoare de lecție comportamental istorică, pentru azi și mâine. Constatăm , din studiul istoriei noastre dar și al statelor vecine nouă , că în anul de grație 1918 trei provincii românești s-au dezrobit și apoi s-au întregit cu România. Să reținem că s-au unit 3 nu una .Și culmea , cea dintâi care a revenit în brațele Mamei a fost cea , pe care din motive conjunctural istorice guvernanții României anului 1916 au fost nevoiți, cu sufletele cernite și cuprinse de plânset să o abandoneze - BASARABIA ! Ea a venit , însă, că o minune istorică, cea dintâi acasă , la trupul Tarii Mamă ! Este aici dovada , în opinia noastră a unei intervenții cerești atotmilostive si a unei justiții implacabile ! Dumnezeu a implinit la ceasul bine știut de el rugăciunile de veacuri ale Românilor plini de nădejde și smerită credință în Lucrarea Lui .Iată ce înseamnă să stăm și noi cei de azi și, deopotrivă, și cei de mâine , mereu în rugăciune și statornică credință în mila Tatălui Ceresc .
O alta concluzie , mai mult decât firească ce se impune a fi înțeleasă este dată de faptul că faurirea statului modern România lui Cuza și făurirea statului România Mare au fost opera unor generații de patrioți, de naționaliști , cu dragoste și mult spirit de jertfă și devoțiune f
ață de Neam ! Dacă aceste entități statale au fost benefice pentru națiunea Română, și ele neîndoielnic că au fost , asigurându-i prezervarea identității ei naționale( conservarea Limbii, a Credinței străbune, a datinilor și tradițiilor) și , deopotrivă , a progresului ei material și spiritual-moral , înseamnă că prezența patriotismului, a educației de tip naționalist în conduita Românilor nu poate fi un factor primejdios! Câtuși de puțin! Trecutul nostru în varii domenii pune în lumină cât de benefică a fost prezența în structura instituțiilor statutul Român , ca de altminteri în orice loc de muncă , a unor oameni patrioți, naționaliști. Căci , da Țichindeal și Preparandia lui ca , de altfel , mai toate școlile românești, Moise Nicoară, Mircea Vasile Stănescu, Roman Ciorogariu, Nicolae Oncu , Ștefan Cicio Pop, Vasile Goldiș, Ioan Suciu, Iuliu Maniu și atâția, atâția muuuuuuuuulți alții au fost lideri patrioți, spirite naționaliste, care și-au pus viața întru slujirea, întru totul a idealurilor de dezrobire și întregire a Neamului Românesc. Fără prezența acestor elite patriotice și fără existența școlilor și a instituțiilor cultural politice, gazetărești și economice era cu neputință ctitorirea statului național Român modern , care a făcut atâta bine Neamului Românesc! Și atunci, de ce se acreditează teze potrivit cărora educația de tip patriotic , naționalist , de iubire și atașament de valorile Patriei și ale Nației Române ar fi depășită ? Asta pentru că așa vor globaliștii ,mai sus amintiți și UniuneaEuropeană , treaptă spre construcția unui utopic stat planetar . Evident că statele naționale care își dau seama la ce pericol sunt expuse de utopismele globaliste devin, prin educația lor naționalist-patriotică frâne , factori de blocaj antiglobalism .
Așadar , înțelegând cât bine a putut revărsa educația patriotică sau de tip naționalist creator, sau luminat asupra României și a Neamului Românesc se impune, de la sine , ca o necesitate vitală să nu abandonăm din sfera valorilor care să ne modeleze conduita, comportamentul nostru de azi și de mâine ,valorile centrate pe iubirea față de limba și credință noastră, față de datini și tradiții, față de istoria noastră ,față de personalitățile care prin viața și împlinirile lor au sporit prestigiul culturii și spiritualității noastre, impunându-se ca adevărate modele umane , demne de urmat. Cine renunță la aceste valori renunță , în definitiv , la a nu mai fi Român , acceptă tăcut , cu voia lui ca Romănia, ca stat național să dispară încet, încet , întocmai precum.vor globaliștii și cei din U.E .
.În acest context istoric în care vom fi nevoiți să trăim sub semnul unei agresiuni constante de zi cu zi , de mai.bine de 16 ani( din 1 ian.2007 -intrarea în U.E. ).Familiei, Școlii și Bisericii le revin sporite responsabilități spre a crește tinerii în spiritul unui atașament față de valorile noastre identitare , expuse mai sus .Îmi îngădui ca dascăl senior să atrag atenția că dăscălimii de azi și de mâine îi revine o grea și responsabilă menire anume aceea de a contribui la menținerea și, deci la apărarea României ca stat național suveran și independent sau la a contribui la îngroparea României , respectiv la dispariția ei.Desigur , profesorilor de istorie , în special li se cere curaj și fermitate, căci atunci când ȚARA ESTE AMENINȚATĂ a nu lăsa ca primejdia să se așeze pe EA se cer oameni asumați , cu spirit de jertfă , în conduita lor !
Se impune cu necesitate, grabnică, a înțelege mesajele adânci și cât se poate limpede pentru generațiile noastre , dar și pentru cele ce vor urma .Căci , statul national independent și suveran se află la o mare răspăntie, la o mare și primejdioasă încercare din existența sa ! Doamne ajută-ne și păstrează-ne STATUL NOSTRU ROMÂNESC , precum ne-ai ajutat să-l întemeiem !
În finalul acestor rânduri îmi permit a reda o secvență sugestivă din dorința tânărului Mihai Eminescu exprimată în 1867 deci la la 17 ani ,respectiv, cu 51 de ani înainte de 1918 : ,, Ce-ți doresc eu ție Dulce Românie/ Tânără mireasă , mamă cu amor / Fiii Tăi trăiască , numai în FRĂȚIE ca nopții stele, ca a zilei zori ,, !!! Deci ,ce a dorit Eminescu României? Frățietate, solidaritate, unitate între Români! De aceea avea să spună sentențios , marele nostru patriot și naționalist ,savantul Nicolae Iorga: ,, Cine luptă împotrivă și distruge solidaritatea națională , acela este un criminal !,,
României de azi , noi îi dorim ,, Să o păstreze , Atotmilostivul Părinte Ceresc măcar așa , precum este acum, și pe noi, și pe urmașii noștri , puțin îmbunătățiți, la capitolul curaj , voință și acțiune . ! Să ne ajute Cel din Ceruri ca la ceasul bine știut de El să ne dea dorința și voința și fapta spre a o reîntregi după chipul și asemănarea ROMÂNIEI MARI DIN 1918 ! Acesta este și trebuie să fie PROIECTUL ISTORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC DE MÂINE ȘI AL CELOR CARE SIMT CĂ ROMÂNIA POATE SĂ LE FIE ȘI LOR ,,ACASĂ ,, !
.DUMNEZEU FIE CU ȚARA ROMÂNEASCĂ ȘI CU TOȚI CEI CE SE SIMT AI EI ! AMIN !



COMENTARII




ALTE STIRI SIMILARE



Casa de Modă Ellis face echipă cu UAV!

  Marti, 21 Ianuarie, 2025 15:31 Casa de Modă Ellis face echipă cu UAV!



Voluntarii UAV aduc zâmbete în sufletele copiilor

  Luni, 09 Decembrie, 2024 18:27 Voluntarii UAV aduc zâmbete în sufletele copiilor


Studenții UAV în dialog cu antreprenorul Călin Coman

  Miercuri, 04 Decembrie, 2024 20:22 Studenții UAV în dialog cu antreprenorul Călin Coman



Bursa locurilor de muncă pentru studenți

  Vineri, 15 Noiembrie, 2024 13:34 Bursa locurilor de muncă pentru studenți


Bucate și vinuri ardelenești la UAV

  Duminica, 27 Octombrie, 2024 11:40 Bucate și vinuri ardelenești la UAV







Acest site foloseşte cookies pentru a imbunatati experienta ta de navigare. Pentru mai multe detalii referitoare la cum folosim datele tale si la drepturile tale te invitam sa citesti: Politica Cookies si Politica de Confidentialitate.